Capitolul 11 din Clasicul Muntelui și Mării (海内西经)

Clasicul Regiunilor din Mările de Vest (海內西經 Hǎinèi xījīng) este a unsprezecea carte din Clasicul Munților și Mărilor și a doua dintre „Clasicele Regiunilor din Mările Interioare” (海內經). Inima sa o reprezintă descrierea amplă a Kunlunului (崑崙), capitala terestră a Împăratului Ceresc: o munte cosmic cu nouă porți păzite de fiară Kaiming, izvorul celor patru mari fluvii, locuința celor o sută de zei, a vrăjitorilor și a arborelui nemuririi. Textul chinezesc este prezentat cu transcrierea pinyin, urmată de traducerea în limba franceză și de note.

海內西經 — Regiunile din Mările de Vest

海hǎi內nèi西xī南nán陬zōu以yǐ北běi者zhě。

Regiunile din mările interioare, de la colțul sud-vestic spre nord.

貳èr負fù之zhī臣chén曰yuē危wēi，危wēi與yǔ貳èr負fù殺shā窫yà窳yǔ。帝dì乃nǎi梏gù之zhī䟽shū屬shǔ之zhī山shān，桎zhì其qí右yòu足zú，反fǎn縛fù兩liǎng手shǒu與yǔ髮fà，繫xì之zhī山shān上shàng木mù。在zài開kāi題tí西xī北běi。

Ministrul lui Erfu (貳負) se numea Wei (危): Wei și Erfu l-au ucis pe zeul Yayu (窫窳). Împăratul (帝) l-a înlănțuit atunci pe Wei pe muntele Shushu (䟽屬之山), i-a legat piciorul drept, i-a prins mâinile și părul la spate și l-a legat de un copac în vârful muntelui. Acest lucru se află la nord-vest de Kaiti.

大dà澤zé方fāng百bǎi里lǐ，群qún鳥niǎo所suǒ生shēng及jí所suǒ解jiě。在zài鴈yàn門mén北běi。

Mlaștina Mare (大澤), de o sută de li pe fiecare latură, este locul unde se nasc și năpârlesc păsările în stoluri. Se află la nord de Poarta Gâștelor (鴈門).

鴈yàn門mén山shān，鴈yàn出chū其qí間jiān，在zài高gāo柳liǔ北běi。

Muntele Porții Gâștelor (鴈門山): între cele două vârfuri sale trec gâștele sălbatice. Se află la nord de Gaoliu (高柳).

高gāo柳liǔ在zài代dài北běi。

Gaoliu (高柳) se află la nord de statul Dai (代).

后hòu稷jì之zhī葬zàng，山shān水shuǐ環huán之zhī，在zài氐dī國guó西xī。

Mormântul lui Houji (后稷), înconjurat de munți și ape, se află la vest de statul Di (氐國).

流liú黃huáng酆fēng氏shì之zhī國guó，中zhōng方fāng三sān百bǎi里lǐ。有yǒu塗tú四sì方fāng，中zhōng有yǒu山shān。在zài后hòu稷jì葬zàng西xī。

Statul Liuhuang-Fengshi (流黃酆氏), în centru, măsoară trei sute de li pe fiecare latură. O cale (îl traversează) în cele patru direcții, cu un munte în mijloc. Se află la vest de mormântul lui Houji.

流liú沙shā出chū鍾zhōng山shān，西xī行xíng又yòu南nán行xíng崑kūn崙lún之zhī墟xū，西xī南nán入rù海hǎi黑hēi水shuǏ之zhī山shān。

Nisipurile mișcătoare (流沙) pornesc din muntele Zhong (鍾山), curg spre vest apoi spre sud până la movila Kunlunului (崑崙之墟) și, în sud-vest, se varsă în mare, la muntele Apei Negre (黑水).

東dōng胡hú在zài大dà澤zé東dōng。

Donghu (東胡) se află la est de Mlaștina Mare.

夷yí人rén在zài東dōng胡hú東dōng。

Yi (夷人) se află la est de Donghu.

貊mò國guó在zài漢hàn水shuǐ東dōng北běi。地dì近jìn于yú燕yàn，滅miè之zhī。

Statul Mo (貊國) se află la nord-est de râul Han (漢水). Teritoriul său este aproape de Yan (燕), care l-a distrus.

孟mèng鳥niǎo在zài貊mò國guó東dōng北běi，其qí鳥niǎo文wén赤chì、黃huáng、青qīng、東dōng鄉xiāng。

Pasărea Meng (孟鳥) se află la nord-est de statul Mo; această pasăre este pestriță în roșu, galben și albastru-verzui și privește spre est.

海hǎi內nèi崑kūn崙lún之zhī墟xū，在zài西xī北běi，帝dì之zhī下xià都dōu。崑kūn崙lún之zhī墟xū，方fāng八bā百bǎi里lǐ，高gāo萬wàn仞rèn。上shàng有yǒu木mù禾hé，長cháng五wǔ尋xún，大dà五wǔ圍wéi。面miàn有yǒu九jiǔ井jǐng，以yǐ玉yù為wèi檻kǎn。面miàn有yǒu九jiǔ門mén，門mén有yǒu開kāi明míng獸shòu守shǒu之zhī，百bǎi神shén之zhī所suǒ在zài。在zài八bā隅yú之zhī巖yán，赤chì水shuǐ之zhī際jì，非fēi仁rén羿yì莫mò能néng上shàng岡gāng之zhī巖yán。

Movila Kunlun din mările interioare (海內崑崙之墟) se află în nord-vest: este capitala terestră a Împăratului (帝之下都). Movila Kunlun măsoară opt sute de li pe fiecare latură și zece mii de ren înălțime. Pe vârful său crește Muhe (木禾, „grâul-arbore”), lung de cinci xun și gros de cinci brățări. Fiecare latură are nouă fântâni cu margini de jad și nouă porți; la fiecare poartă veghează fiară Kaiming (開明獸), și acolo își au locuința cei o sută de zei. Acest loc se află pe stânca cu opt colțuri, la marginea Apei Roșii (赤水); nimeni, în afară de arcașul Yi (羿) cel drept, nu poate urca stânca abruptă.

赤chì水shuǐ出chū東dōng南nán隅yú，以yǐ行xíng其qí東dōng北běi。西xī南nán流liú注zhù南nán海hǎi厭yàn火huǒ東dōng。

Apa Roșie (赤水) pornește din colțul sud-estic, curge spre nord-est, apoi, în sud-vest, se varsă la est de Mâncătorii-de-Foc, în Marea de Sud.

河hé水shuǐ出chū東dōng北běi隅yú，以yǐ行xíng其qí北běi，西xī南nán又yòu入rù渤bó海hǎi，又yòu出chū海hǎi外wài，即jí西xī而ér北běi，入rù禹yǔ所suǒ導dǎo積jī石shí山shān。

Râul (河水, Fluviul Galben) pornește din colțul nord-estic, curge spre nord, apoi, în sud-vest, intră în Marea Bo (渤海); iese dincolo de mări, se îndreaptă spre vest apoi spre nord și intră în Muntele Jishi (積石山) pe care Yu (禹) l-a amenajat.

洋yáng水shuǐ、黑hēi水shuǐ出chū西xī北běi隅yú，以yǐ東dōng，東dōng行xíng，又yòu東dōng北běi，南nán入rù海hǎi，羽yǔ民mín南nán。

Apa Yang (洋水) și Apa Neagră (黑水) pornesc din colțul nord-vestic, se îndreaptă spre est, curg spre est, apoi spre nord-est și, în sud, intră în mare, la sud de statul Oamenilor-înaripați (羽民).

弱ruò水shuǐ、青qīng水shuǐ出chū西xī南nán隅yú，以yǐ東dōng，又yòu北běi，又yòu西xī南nán，過guò畢bì方fāng鳥niǎo東dōng。

Apele Slabe (弱水) și Apa Albastră (青水) pornesc din colțul sud-vestic, se îndreaptă spre est, apoi spre nord, apoi spre sud-vest și trec la est de pasărea Bifang (畢方鳥).

崑kūn崙lún南nán淵yuān深shēn三sān百bǎi仞rèn。開kāi明míng獸shòu身shēn大dà類lèi虎hǔ而ér九jiǔ首shǒu，皆jiē人rén面miàn，東dōng嚮xiàng立lì崑kūn崙lún上shàng。

La sud de Kunlun, prăpastia este adâncă de trei sute de ren. Fiară Kaiming (開明) are un corp mare cât al unui tigru, dar nouă capete, toate cu chip de om; stă în picioare, cu fața spre est, în vârful Kunlunului.

開kāi明míng西xī有yǒu鳳fèng凰huáng、鸞luán鳥niǎo，皆jiē戴dài蛇shé踐jiàn蛇shé，膺yīng有yǒu赤chì蛇shé。

La vest de Kaiming se află pasărea Phoenix (鳳凰) și pasărea Luan (鸞鳥), amândouă purtând un șarpe pe cap și călcând un șarpe, cu un șarpe roșu pe piept.

開kāi明míng北běi有yǒu視shì肉ròu、珠zhū樹shù、文wén玉yù樹shù、玗yú琪qí樹shù、不bù死sǐ樹shù。鳳fèng凰huáng、鸞luán鳥niǎo皆jiē載zài瞂fá。又yòu有yǒu離lí朱zhū、木mù禾hé、柏bǎi樹shù、甘gān水shuǐ、聖shèng木mù、曼màn兌duì，一yī曰yuē挺tǐng木mù牙yá交jiāo。

La nord de Kaiming se află Shirou (視肉), arborele de perle (珠樹), arborele de jad vărgat (文玉樹), arborele Yuqi (玗琪樹) și arborele nemuririi (不死樹). Phoenixul și Luanul poartă fiecare un scut (瞂). Acolo se mai află Lizhu (離朱), Muhe (grâul-arbore), chiparoși, apa dulce (甘水), arborele sfânt (聖木) și Mandui (曼兌). O altă variantă vorbește despre Tingmu Yajiao (挺木牙交).

開kāi明míng東dōng有yǒu巫wū彭péng、巫wū抵dǐ、巫wū陽yáng、巫wū履lǚ、巫wū凡fán、巫wū相xiàng，夾jiā窫yà窳yǔ之zhī尸shī，皆jiē操cāo不bù死sǐ之zhī藥yào以yǐ距jù之zhī。窫yà窳yǔ者zhě，蛇shé身shēn人rén面miàn，貳èr負fù臣chén所suǒ殺shā也yě。

La est de Kaiming se află vrăjitorii Wupeng (巫彭), Wudi (巫抵), Wuyang (巫陽), Wulü (巫履), Wufan (巫凡) și Wuxiang (巫相): ei înconjoară cadavrul lui Yayu (窫窳), ținând fiecare iarba nemuririi pentru a-l readuce la viață. Yayu, cu trup de șarpe și chip de om, este cel ucis de ministrul lui Erfu.

服fú常cháng樹shù，其qí上shàng有yǒu三sān頭tóu人rén，伺cì琅láng玕gān樹shù。

Arborele Fuchang (服常樹): în vârful său stă un om cu trei capete care pândește arborele Langgan (琅玕樹).

開kāi明míng南nán有yǒu樹shù鳥niǎo，六liù首shǒu；蛟jiāo、蝮fù、蛇shé、蜼wèi、豹bào、鳥niǎo秩zhì樹shù，於yú表biǎo池chí樹shù木mù，誦sòng鳥niǎo、鶽sǔn、視shì肉ròu。

La sud de Kaiming se află pasărea-arbore (樹鳥) cu șase capete; dragonul Jiao (蛟), vipera (蝮), șarpele (蛇), maimuța langur (蜼), leopardul (豹), arborele Niaozhi (鳥秩樹); și, lângă bazinul Biao (表池) înconjurat de copaci, pasărea Song (誦鳥), șoimul (鶽) și Shirou (視肉).

Note

Kunlunul (崑崙), muntele lumii. Acest capitol oferă cea mai completă descriere a Kunlunului din Shanhaijing: „capitala de jos” a Împăratului Ceresc (帝之下都), înaltă de zece mii de ren, cu nouă porți păzite de fiară Kaiming (開明獸), populată de cei o sută de zei, plantată cu arborele nemuririi și cu „grâul-arbore” Muhe. Este matricea întregii cosmografii chineze a paradisului occidental.

Cei patru mari fluvii sacre. Din Kunlun izvorăsc Apa Roșie (赤水), Râul (河水, Fluviul Galben), Apa Yang/Neagră (洋水/黑水) și Apele Slabe (弱水): un model cvadripartit care face din munte buricul hidrografic al lumii, asemănător celor patru fluvii ale paradisului din alte tradiții.

Erfu, Wei și Yayu (貳負・危・窫窳). Uciderea zeului Yayu de către Wei și pedeapsa sa dată de Împărat (înlănțuit de un munte) formează un mit despre crimă și pedeapsă divină; mai târziu, cei șase vrăjitori (巫) încearcă să-l învie pe Yayu cu iarba nemuririi — unul dintre cele mai vechi mărturii chineze despre vindecătorii șamani.

Popoarele din Nord. Textul îmbină minunile cu popoare reale din nordul și nord-estul Chinei antice: Donghu (東胡), Mo (貊), Yan (燕), Dai (代), dovedind un substrat geografic istoric.

Identificări incertane. Multe nume de arbori (玗琪, 服常…), animale și zeități nu au un echivalent sigur; ele sunt transcrise în pinyin cu caracterele respective, iar traducerea în limba franceză urmează glosele tradiționale (Guo Pu, Hao Yixing).

Textul chinezesc conform proiectului Chinese Text Project (ctext.org). Traducere și note: Chine-culture.com.